• Jucați acest joc fie ca grup mare, fie împărțiți participanții în două, în funcție de mărimea grupului.
• Rugați-i pe toți să stea în șir și fie să se țină de mână, fie să-și lege brațele.
• Apoi, dați o portocală ultimei persoane.
• Tinerii trebuie să încerce să paseze portocala pe linie cât mai repede posibil, fără să o lase să cadă. 
• Ei pot folosi orice metodă doresc, atâta timp cât sunt conectați tot timpul!

• În acest joc, tinerii trebuie să-și găsească legături cu alți participanți din sală.
• Înmânați fiecărui participant un pix și o coală de hârtie.
• Apoi, dați-le 3 lucruri pe care să le noteze. De exemplu; Londra, 3 și câini.
• Scopul jocului este ca tinerii să găsească în cel mai scurt timp un fel de legătură cu altcineva prin aceste trei lucruri pe care fiecare și le-au notat.
• De exemplu, Londra s-ar putea să găsească pe altcineva care nu a fost niciodată la Londra, are 3 frați și este alergic la câini. În timp ce altcineva poate găsi legătura cu cineva care, în schimb, a vizitat Londra în ultimul an, a băut 3 cola în acea zi și are un câine de companie.
• Legătura poate varia, atâta timp cât implică cuvântul / lucrul respectiv într-un fel sau altul.
• Prima persoană care găsește conexiuni cu toate cele 3 chestiuni notate câștigă!

Spuneți

Toate ființele umane sunt concepute pentru a fi conectate cu alții și pentru a construi relații și prietenii. Astăzi dăm startul unei serii de 3 părți despre prietenie, iar săptămâna aceasta ne concentrăm asupra singurătății.

• Te-ai simțit vreodată singur?
• Cum te simți atunci când ești singur?
• Ce crezi că face pe cineva să se simtă singur?

Spuneți

Singurătatea este un lucru pe care toată lumea îl experimentează la un moment dat - un sentiment de deconectare de ceilalți, uneori chiar sentimentul că este nedorit sau respins. Singurătatea poate apărea atunci când suntem singuri, dar poate apărea și atunci când suntem înconjurați de alte persoane. Uneori, singurătatea este rezultatul faptului că ne simțim diferiți de cei din jurul nostru, pentru că ne simțim deprimați, pentru că simțim că nu avem prieteni sau pentru că ceilalți nu sunt amabili cu noi.

• Dați câte o boabă de mazăre fiecărui participant și spuneți-le să dea mazării lor un nume, o poveste și o personalitate.
• După aproximativ un minut de gândire, rugați grupul să-și împartă mazărea unii cu alții.
• Apoi, în timp ce participanții încă au grijă de boabele lor de mazăre, citiți Marcu 5:25-34.

Spuneți

Când toate boabele de mazăre sunt adunate în pungă, poate te uiți la ele și te gândești „este doar o grămadă boabe de mazăre”. Dar acum, după ce fiecare le-ați dat un nume și ați investit în ele, vedeți că fiecare dintre ele este diferită. În povestea pe care tocmai am citit-o, este vorba despre o femeie care este vindecată de Isus. Această femeie sângera. În cultura de atunci, dacă sângerai, erai considerată „necurată” și nimeni nu voia să aibă de-a face cu tine și nimeni nu se apropia de tine pentru că atunci deveneau și ei „necurați”. Această femeie sângera de 12 ani. Asta înseamnă 12 ani de singurătate. Totuși, Isus a recunoscut-o pe această femeie. Și-a făcut timp pentru ea și a vindecat-o. Isus știa că ea are valoare ca ființă umană, la fel ca fiecare dintre noi. El știa că toată lumea are nevoie de conexiune și iubire.

• Rugați să se ofere 6 voluntari, pe care apoi să îi împărțiți în două echipe de câte 3.
• Explicați că scopul acestui joc este să încercați să echilibrați anumite obiecte.
• Înmânați fiecărei echipe o lungime de sfoară și rugați 2 persoane din fiecare echipă să țină capetele între ele, astfel încât fiecare echipă să aibă o pereche care să țină sfoara.
• A treia persoană primește apoi diferite obiecte pe care trebuie să încerce să le echilibreze pe sfoară. De exemplu, o carte, o perie de păr etc.
• După ce încearcă să facă acest lucru pentru puțin timp, schimbați sfoara cu ceva mai solid, cum ar fi o masă mică, o tavă etc. și apoi puneți-i să încerce să echilibreze obiectele încă o dată. Ar trebui să fie mult mai ușor!

Spuneți

Sfoara dintre cele două persoane a format o legătură, dar nu a fost suficient de bună pentru a echilibra obiectele pe ea. Cu toate acestea, atunci când li s-a dat ceva mai solid, a fost posibil să echilibreze obiectele mai bine. Oricum ar fi, voluntarii erau conectați, dar numai unul putea suporta greutatea obiectelor.  
La fel se întâmplă și cu prieteniile noastre. Există o diferență între o legătură cu cineva și o relație sau prietenie cu acesta. Poate că avem impresia că suntem conectați la o mulțime de oameni prin intermediul școlii sau al rețelelor de socializare, dar câte prietenii avem care chiar înseamnă ceva și care sunt mai mult decât o conexiune fragilă?

• Rugați toți participanții să formeze un cerc și cereți unuia dintre ei să se ofere voluntar și să stea în centru.
• Dați-i persoanei din mijloc un batic cu care să se lege la ochi și rugați-i pe cei din cerc să își lege brațele, astfel încât să fie conectați.
• Voluntarul legat la ochi trebuie să încerce să prindă pe oricine altcineva din cerc.
• Cu toate acestea, cei din cerc încearcă să se deplaseze în jurul persoanei din mijloc și să o evite.
• Dacă cineva reușește să atingă cineva, persoana respectivă face schimb și trece în mijloc.

Spuneți

Uneori, cei care se simt singuri pot simți că sunt evitați în mod activ de ceilalți. Uneori acest lucru este adevărat, dar alteori este ceva ce persoana crede că este adevărat, deși nu este. Este important să fim atenți la cei pe care ceilalți îi evită și să fim cei care ies din tipare și vorbesc cu ei. În egală măsură, este bine să ținem cont de faptul că, uneori, atunci când avem impresia că ceilalți ne evită, nu este așa, ci, din cauza circumstanțelor, noi credem că este așa.

• Înmânați fiecărui tânăr un pix și niște hârtie.
• Pe foaia de hârtie, rugați-i să scrie câteva lucruri despre ei înșiși, cum ar fi darurile, pasiunile, abilitățile și trăsăturile lor de personalitate.
• După ce au făcut acest lucru, cereți-le să le pună pe toate într-o cutie sau pungă.

Spuneți

Avem ceva de oferit celorlalți. Cu personalitatea noastră unică, darurile și abilitățile noastre – prietenia noastră este un dar pentru cei din jur. Darul prieteniei este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le putem oferi altor oameni. Cu toții avem nevoie să ne simțim iubiți, acceptați și susținuți și să avem oameni cu care să ieșim și să râdem, iar noi putem oferi asta pentru cei pe care îi întâlnim. Este deosebit de prețios pentru cei care nu au darul prieteniei de la nimeni altcineva.

• Împărțiți participanții în grupuri și cereți-le să aleagă un voluntar care să devină „rege” sau „regină”.
• Apoi, împărțiți fiecărui grup pungi menajere, hârtie de ziar și bandă adezivă și spuneți-le că au la dispoziție 5 minute pentru a face persoana aleasă să arate cât mai mult posibil ca un rege sau ca o regină.
• La final, cereți fiecărui grup să își arate reciproc ce au făcut.

Spuneți

Când vine vorba de cei de spiță regală, știm că sunt tratați bine. Au haine frumoase, locuiesc în case mari și frumoase și sunt bine tratați de toți cei care îi întâlnesc – de fapt, sunt tratați ca niște regi sau regine. Dar cum ar fi să tratăm fiecare persoană pe care o întâlnim în acest fel? Să ne facem timp pentru a-i trata pe ceilalți cu bunătate și cu timpul pe care îl avem la dispoziție?

Întrebați

• Cum i-am putea trata pe alții ca și cum ar fi de spiță regală?
• Cum i-ar putea asta ajuta pe cei care se simt singuri?
• Dacă ne simțim singuri, care sunt câteva dintre lucrurile pe care le-am putea face?

Citiți Psalmul 139:7-12.

Spuneți

Dacă Îl primim pe Dumnezeu în inima noastră, nu va trebui să mai fim singuri niciodată.

Sfârșitul

Dați fiecărui tânăr o etichetă adezivă și un pix. Pe eticheta adezivă, rugați-i să scrie „niciodată singur” și apoi lipiți-o pe ei înșiși pentru a le reaminti că Dumnezeu este cu ei oriunde ar merge, dacă aleg să-L aibă în vieța lor.